In actualul cadru guvernat de Tratatul de la Lisabona, este necesara o noua lege de coordonare a afacerilor europene, care sa permita o mai mare implicare a Parlamentului roman si a actorilor interesati in procesul decizional legat de afacerile europene. Aceasta este principala concluzie a dezbaterii "Starea afacerilor europene in Romania, dupa cinci ani de la aderarea la UE", organizata de Clubul "Romania-UE", la sediul Reprezentantei Permanente a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, pe 11 iulie.

Clubul „Romania-UE”, din care fac parte romani care lucreaza in afacerile europene la Bruxelles, intentioneaza sa promoveze mai activ o dezbatere privind reforma cadrului legislativ existent in domeniul afacerilor europene si sa contribuie la imbunatatirea cooperarii dintre romanii care lucreaza in institutiile comunitare si in afacerile europene. O prima discutie sectoriala ar putea viza fondurile comunitare in Romania si viitorul cadru financiar al UE pentru perioada 2014-2020. 

Intrebarile la care a incercat sa raspunda dezbaterea privind starea afacerilor europene s-au referit la: modul in care se structureaza procesul de luare a deciziilor in Romania, formarea aliantelor in Consiliul UE, modul in care se pot implica mai mult romanii din Bruxelles si in ce domenii, daca e nevoie de o noua lege a afacerilor europene etc.

Consilierul prezidential Leonard Orban, a aratat: pentru a tine cont de noile realitati in contextul de dupa Tratatul de la Lisabona, este necesara adoptarea unei noi legi a afacerilor europene, care sa fie in concordanta cu prevederile Tratatului Lisabona, care confera parlamentelor nationale o putere sporita in procesul decizional european. De asemenea, este necesar un consens national in ceea ce priveste afacerile europene, precum si o mai mare dezbatere in acest domeniu. Raspunzand unei intrebari, Orban a adaugat ca, printre prioritatile Romaniei in perioada urmatoare, se numara: aderarea la Schengen, eliminarea MCV, iar pe termen mai lung, aderarea la euro, includerea Republicii Moldova in mecanismul european si, dincolo de toate acestea, consolidarea Uniunii Europene.

Mihnea Motoc, Ambasador al Romaniei pe langa Uniunea Europeana, a subliniat ca: Romania e capabila sa promoveze interese complexe, cum a fost cazul strategiei Dunarii. In momentul de fata, nu cred ca putem vorbi despre aliante permanente intre noile state membre/vechile state membre, e mai degraba vorba despre evaluarea impactului legislativ, financiar al unor propuneri, iar aliantele sunt formulate in consecinta. Iar Romania face acest lucru.

Parlamentarii europeni romani colaboreaza foarte bine cu Reprezentanta Romaniei pe langa Uniunea Europeana si cu Camera Deputatilor si Senatul de la Bucuresti. Negocieri dificile vor avea loc pentru bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, avand in vedere ca Parlamentul poate adopta sau respinge propunerea de buget. Negocierile vor fi dure pentru Romania, a declarat Theodor Stolojan, parlamentar european.

Este clar ca este necesara o mai buna consultare a parlamentarilor europeni in special cu patronatele. Sindicatele sunt destul de active, dar e necesara si o consultare mai activa a patronatelor, a aratat Iuliu Winkler, parlamentar european.

In momentul de fata, consultarea actorilor interesati trebuie imbunatatita. Este necesara imbunatatirea cadrului legislativ si consultarea actorilor interesati, cum ar fi sindicatele, patronatele, ONG-urile in ceea ce priveste mandatul de negociere al Romaniei la Bruxelles. Poate ar fi necesara un fel de Carte Verde, care sa determine o dezbatere referitoare la cadrul legislativ necesar care ar permite Romaniei sa isi apere mai bine interesele pe scena europeana, a subliniat Raul Radoi, coordonatul Grup Romania.

La finalul dezbaterii, Clubul „Romania-UE” si Grup Romania si-au exprimat disponibilitatea de a se implica activ in imbunatatirea cadrului legislativ privind afacerile europene in Romania. De asemenea, s-a aratat ca e necesara formarea unei baze de discutii regulate cu romanii care lucreaza in institutiile comunitare, iar o prima intalnire sectoriala ar putea viza fondurile comunitare pentru Romania si viitorul cadru financiar.

- Clubul „Romania-UE” Bruxelles
- Casa Europei Cluj Napoca - Romania 5 ani in UE: bilant si analiza